2019 în filmul românesc. Cifrele din fața și din spatele marilor ecrane

„Hai la film!”, o frază atât de familiară nouă, poate desemna o întâlnire romantică, o întrevedere cu prietenii, un moment mult așteptat de relaxare, un obicei, o ocazie specială sau o delectare cu o producție deosebită. Block-bustere, filme independente de festival, producții low-budget provocatoare, toate ne cheamă la cinema, după preferințe, să apreciem munca pe care echipa din spate a depus-o în realizarea lor. Dar cât de populară mai este vizionarea filmelor la cinematograf, mai ales a celor românești? În era platformelor de video-on-demand, care ne-au deschis și mai mult orizonturile către filmele internaționale, ne-am propus să analizăm situația cinematografelor și a filmelor românești din 2019.

Ce fac vecinii noștri mai mari?

Europenii au mers la film de 1.3 miliarde de ori doar în anul 2018, relatează Raportul Anual al Uniunii Internaționale a Cinematografelor. Mai mult de 13 milioane dintre biletele la film au fost vândute în România, atât la producții internaționale, cât și la producții românești. Cele din urmă au strâns, în același an, peste 380.000 de spectatori. 

Totuși, producțiile americane se bucură de cea mai mare popularitate în rândul cinefililor români. Filmele care au avut cele mai mari încasări la noi în țară în anul 2019, conform Statista, sunt următoarele: 

  • Avengers: Endgame – 14.4 milioane lei
  • Frozen II – 13.35 milioane lei
  • Joker – 11 milioane lei
  • Jumanji: the Next Level – 10.32 milioane lei 
  • Fast and Furious Presents: Hobbs and Shaw – 9.79 milioane RON

Ce ne place nouă, românilor?

La sfârșitul anul 2019, Centrul Național al Cinematografiei anunța în Raportul de Activitate faptul că au fost proiectate în premieră 29 de filme românești, dintr-un total de 207 filme proiectate în premieră în cinematografele din țară. Redat în procente, filmele românești ating 13% din totalul filmelor din cinematografele din România (87%), în anul 2019. De asemenea, în cinematografele din România, CNC ne informează și că, din totalul filmelor românești difuzate, 28% dintre ele au fost în premieră, restul de 72% fiind filme românești deja rulate anterior. Filmele românești s-au bucurat de o popularitate deosebită în anul 2019, adunând peste 770.000 de spectatori în cinematografe și peste 14.000.000 lei în încasări.

În ceea ce privește filmele românești proiectate în premieră, se poate observa mai jos că patru dintre ele au avut încasări totale în lei de ordinul milioanelor: 5Gang: Un altfel de Crăciun, Oh, Ramona!, Maria, regina României și Faci sau taci. Datele au fost preluate de pe Cinemagia. 

Filmul de lung metraj care s-a bucurat de cele mai mari încasări și cel mai mare număr de spectatori în sălile de cinema este 5Gang: Un altfel de Crăciun. Comedia de familie pune în prim-plan o poveste fictivă, ilustrată de membrii formației 5Gang. După difuzarea în premieră la cinematografele din țară, filmul a încasat 2.821.396 lei, având în săli 146.784 de spectatori. 

Deși filmul trupei 5Gang a adunat suma de 6.488.206 lei până în prezent, acesta este criticat dur de către persoanele care l-au vizionat. Alina Bataragă (21 ani) este studentă în Cluj și vizionează cel puțin un film pe săptămână, iar în ciuda preferințelor sale pentru producțiile internaționale, a vrut să vizioneze și filmul 5Gang: Un altfel de Crăciun.

„Nu m-au atras deloc personajele, pentru că nu urmăresc vloggeri și nici trupa 5Gang. Mi s-a părut că personajele, pentru că nu îi pot numi actori, au avut interpretări ce au lăsat mult de dorit, ca să nu mai spun că pe la jumătatea filmului m-am plictisit. A fost o singură scenă pe care am urmărit-o cu interes: cea în care prietenii personajului principal au încercat să îl salveze pe acesta din casa în care era ținut ostatic. Un alt aspect care mi-a plăcut în acest film ține de faptul că a jucat și Micutzu’, care a oferit filmului o notă mai amuzantă.”

Iar dacă filmul nu este apreciat de către public, apare următoarea întrebare: de ce a avut încasări atât de mari? Daniel Iftene, lector la Facultatea de Actorie și Film din Cluj-Napoca, aduce explicații în această privință:

„La fel ca în cazul altor filme românești (și nu numai) care țintesc strict un mare succes comercial, calitatea artistică nu e mai niciodată miza principală, ci atingerea sensibilităților unui public foarte larg, care preferă filme care să îi relaxeze și să nu le solicite un efort intelectual sau intelectual prea mare. Dacă folosești genuri pe care oamenii le cunosc, cu care sunt confortabili, și celebrități din diferite zone – și nu neapărat actori profesioniști sau consacrați (cum e cazul și cu 5Gang) – ai deja un posibil public foarte numeros. În cazul amintit (dar a se vedea și Oh, Ramona ca exemplu), valoarea artistică tinde spre zero.”

În topul celor zece filme românești, care au cele mai mari încasări și cel mai mare număr de spectatori în sălile de cinema, se numără și Oh, Ramona!, ocupând locul II. Până în prezent, filmul a avut încasări de 5.094.311 lei, dintre care 2.209.699 lei au fost strânși în weekend-ul premierei. 

Printre spectatorii filmului Oh, Ramona a fost și Alina, căreia i-au fost dezamăgite așteptările: „Am urmărit filmul cu mare interes, pentru că mi-au stârnit curiozitatea câțiva prieteni care citiseră cartea «Suge-o Ramona». L-am urmărit la cinema. Pot spune că nu s-a ridicat la așteptările mele. Cel mai rău lucru a fost că finalul a lăsat filmul să pară neterminat. Sper că va apărea o continuare, pentru că filmul s-a încheiat subit și nu a lăsat senzația nici măcar o secundă că se apropie de final. Și nu zic asta pentru că aș urmări și continuarea… ci doar că ar fi potrivit ca filmul sa aibă un final.”

La fel ca în cazul filmului 5Gang, ne-am întrebat de ce filmul Oh, Ramona! a avut un număr atât de mare de spectatori și încasări totale de peste 5.000.000 lei. Există o diferențiere între filmele de festival și cele de la cinematograf? Bogdan Beșliu, care colaborează de peste 10 ani cu festivaluri de film din România (Comedy Cluj, TIFF, Buzz IFF), atât din postura de selecționer de film, cât și de comunicator, explică următoarele:

„Din perspectiva mea, nu e corectă o diferențiere între filme „de festival” și filme „de cinema”, întrucât toate filmele sunt făcute pentru marele ecran (scoatem din această discuție producțiile dedicate mediului TV). Sigur, cele de festival abordează, de multe ori, subiecte mai dificile, de nișă, față de care publicul larg nu rezonează la fel. Apoi, cea mai mare diferență între cele două categorii e de cele mai multe ori bugetul, în special cel dedicat marketing-ului. Cele mai multe filme cu succes la public în cinema beneficiază de un marketing bine pus la punct, de bugete imense și de eforturi sporite pe această zonă. Cazul Oh, Ramona! e unul aparte. Filmul a fost creat în baza unei cărți best-seller în România, deci a plecat din start cu o bază de promovare puternică. Apoi, subiectul abordat, limbajul, estetica, toate sunt orientate către un public foarte specific, mult mai prezent în cinematografele «de mall», decât în sălile de proiecție ale festivalurilor.”

Dincolo de aspectul comercial, cinematografia românească oferă și filme care pun pe primul loc  calitatea artistică. Daniel Iftene consideră că printre acestea se numără Monștri, Arest sau La Gomera: „2019 a fost un an cu premiere bune și interesante, dar, pe lângă Monștri, esențiale mi s-ar părea și Arest, al lui Andrei Cohn, sau La Gomera lui Corneliu Porumboiu. Cele trei sunt foarte diferite între ele. Mi-e greu să aleg între Monștri și Arest, dar, personal, aș înclina spre cel de-al doilea, pentru felul în care reușește să surprindă violența și abuzul. Își face publicul să simtă cu adevărat pericolul și oroarea.”

Între cinematograf și platformele de streaming

În România, încasările din Box Office din perioada 2015-2019 reflectă o creștere a consumului filmelor la cinematograf, conform datelor furnizate de Consiliul Național al Cinematografiei. Acesta este un lucru surprinzător, având în vedere competiția pe care o reprezintă platformele de streaming precum Netflix și HBO GO.

Deși cifrele au scăzut în 2018 și 2019, față de anul 2017, ele se mențin la valori semnificativ mari față de anii precedenți. Un aspect interesant este că în 2017 s-au înregistrat cele mai mari încasări din intervalul analizat, deși acesta este anul în care Netflix a introdus în România interfața în limba română, precum și un calup mare de filme și seriale subtitrate și dublate în limba română. Este posibil ca scăderile înregistrate în următorii ani să fie corelate cu creșterea în popularitate a serviciului, precum și a competitorilor săi din aceeași nișă.

De altfel, se observă că prețul mediu al biletelor la cinematograf a crescut în 2018 și 2019, iar în 2018 are loc o scădere a încasărilor, concomitentă cu creșterea prețului unui bilet la film. Este posibil ca factorii economici de la nivel național și internațional să fi dus la modificarea prețului biletelor, însă se poate sesiza o corelație între popularitatea emergentă a Netflix și creșterea prețului unui bilet la film la cinematograf.

Pentru a înțelege mai bine cum se reflectă aceste cifre în industria cinematografică, am vorbit cu Bogdan Beșliu, care admite că se observă o creștere a consumului de filme, deși numărul de spectatori în cinematografe a rămas constant.

„Nu știu dacă a crescut interesul, dar se vede o creștere a consumului. Cinematografele raportează un număr destul de constant al publicului, dar popularitatea platformelor de streaming a crescut imens în ultimii ani. Iar filmul românesc și-a găsit și el un loc, ce-i drept, mic, acolo. Și Netflix și HBO GO au integrat titluri românești în listele de streaming, iar asta e foarte bine din perspectiva accesului la film și poate mai puțin bine din perspectiva prezenței în săli.”

„Hai la film!”, la cinema sau acasă?

Deși în competiție cu industria cinematografică, platformele de streaming sunt, totodată, complementare obiceiului de a merge la film la cinema. Acestea ajută cinefilii care nu au posibilitatea de a merge la un cinematograf să se bucure de filme, iar timpul scurt dintre premiera unui film și apariția sa pe o platformă de video-on-demand asigură accesul unui public mai larg la producția respectivă. De asemenea, aceste platforme au contribuit și la scăderea piratării filmelor și serialelor, România fiind cunoscută pentru frecvența acestui obicei în rândul cosumatorilor de filme și seriale.

Conform datelor furnizate de Consiliul Național al Cinematografiei, în anul 2019, distribuția cinematografelor multiecran și multiplex pe teritoriul țării era următoarea:

Se poate observa că locuitorii unor județe, precum Harghita, Sălaj sau Vrancea, nu se bucură de posibilitatea de a viziona un film la un cinematograf multiplex sau multiecran. Desigur, o parte dintre județele acestea au, totuși, cinematografe independente, de artă sau de stat, cu un singur ecran. Din păcate, datele disponibile în rapoartele Consiliului Național al Cinematografiei nu reflectă cu acuratețe distribuția acestor tipuri de cinematografe în țară.

Acest lucru nu schimbă cu mult, însă, posibilitățile limitate ale unui procent mare din români de a viziona un film la cinematograf. Cei din zonele rurale sau din orașe mai mici au dificultăți în a frecventa cinematografele, din cauza distanței la care se află și din cauza prețului biletelor. Deși foarte răspândite, cinematografele multiecran și multiplex practică prețurile cele mai mari pentru biletele la film, oferind în schimb un confort mai sporit, imagine și sunet la calitate mai mare.

Ca răspuns la nevoia publicului de acces facil la filme, platformele de streaming din România oferă abonamente care valorează, în medie, cât 2 bilete la film. Pentru acest preț, spectatorii se pot bucura de mii de ore de filme, la orice oră din zi, din confortul propriei case. Opțiunea în cauză nu îi deturnează, însă pe cinefili din a merge la cinematograf, deoarece această activitate este deseori una de socializare, nu doar de consum. Aspectul social, precum și experiența imersivă a unui film la cinematograf, nu pot fi înlocuite de un film vizionat acasă.

Ce face „filmele de festival” deosebite?

Toate filmele sunt făcute pentru marele ecran, după cum a spus și Bogdan Beșliu. Totuși, cele românești care participă și iau premii la festivalurile internaționale au ceva aparte: abordează subiecte mai deosebite, deseori mai dure, și au o stilistică diferită.

Aceste calități care deosebesc filmele românești „de festival” de blockbuster-ele cinematografelor sunt apreciate în special în străinătate, atât la festivaluri, cât și de publicul larg. În opinia lui Bogdan, „dacă ne uităm la festivalurile din afară și publicul de acolo, filmul românesc e cu siguranță unul care atrage lumea în sală. La festivalul din Berlin de exemplu, proiecțiile filmelor românești se fac cu sala plină, există o cerere mare și asta se vede ulterior și în rezultatele pe care le obținem acolo. Filmul românesc are o imagine foarte bună în străinătate, e original, e substanțial. La noi abia începe să prindă avânt. Stăm mai bine acum (înainte de această criză, desigur) cu prezența în săli decât acum 3-4 ani. Poate că filmele au început să ia în calcul publicul mai mult ca înainte, poate că publicul a devenit mai curios. Rămâne să vedem ce se va întâmpla după ce această perioadă de incertitudine va trece”,

Filmele românești se întorc de la festivalurile internaționale cu tot felul de premii, sau cel puțin cu un screening cu sala plină de cinefili străini. La festivalurile anului 2019, preferat a fost La Gomera, nominalizat la 6 festivaluri diferite, inclusiv la Cannes. În plus, filmul a fost desemnat drept propunerea României pentru premiile Oscar, pentru secțiunea „Cel mai bun film internațional”, remarcându-se dintre toate filmele românești ale anului.

Dintre filmele românești care au participat la festivaluri internaționale, alături de La Gomera se remarcă Ivana cea Groaznică și Monștri. Niciunul dintre ele însă nu se clasează în topul încasărilor sau al numărului de spectatori, deși au fost distinse cu premii deosebite.

Pentru a fi apreciate și în afara festivalurilor de către publicul larg, multe filme sunt disponibile pe platforme de video-on-demand. De asemenea, unele festivaluri de film pun la dispoziția cinefililor, pe bază de abonament, filmele selectate și premiate în cadrul evenimentelor. Astfel, publicul care nu participă la festival are ocazia să se bucure de producții deosebite, iar filmele câștigă mai multă apreciere. Este o modalitate foarte bună, atât pentru filme, cât și pentru festivaluri, de a-și dezvolta popularitatea și relația cu publicul larg, mai ales în prezent, când multe au fost nevoite să își amâne sau să își regândească organizarea din cauza coronavirusului.

O astfel de platformă au creat cei de la Transylvania International Film Festival, care le-a prins foarte bine în perioada pandemiei. Conform spuselor lui Bogdan, „o parte din filmele nominalizate sunt deja prezente pe TIFF Unlimited, platforma de video on demand lansată anul trecut de festival. E o soluție alternativă care ne oferă conținut de festival în afara lui și ne bucurăm că astfel de opțiuni există, mai ales în această perioadă. ”

Concluzii

Prin urmare, putem spune că filmele cu cele mai mari încasări și cei mai mulți spectatori sunt 5Gang: Un Altfel de Crăciun și Oh, Ramona!. Cu toate acestea, cele două nu au fost apreciate de publicul larg sau de cel specializat. Din lista filmelor cu cele mai mari încasări, primul dintre ele care a fost distins și la festivalurile de film este La Gomera, cu un număr de șase nominalizări.

În zonele unde publicul nu are acces la cinematografe, platformele de streaming completează golurile, satisfăcând nevoia de consum. Publicul român în 2019 și-a orientat atenția înspre platforme ca Netflix, HBO GO sau TIFF Unlimited. Cu toate acestea, experiențele trăite în fața marelui ecran nu se compară cu vizionarea de acasă, după cum o dovedește și creșterea încasărilor cinematografelor din 2015 și până în 2019 inclusiv.

Realizat de Anda Ciocoiu și Elena-Ioana Crăciun