Abandonul școlar în România

Abandonul școlar este o problemă pe care România o are de multă vreme. Principalele cauze se trag din alte lipsuri, abandonul școlar fiind mai degrabă doar o bucată dintr-un mare efect de domino, a cărui cauză principală este sărăcia.

Echipa noastră a extras de pe Institutului Național de Statistică rata abandonului în învățământul preuniversitar, din 2010 până în 2017, pentru a vedea în detaliu cum arată situația în România. Ca să vedem unde ne situăm în contextul european, am preluat de pe Eurostat ratele de abandon pentru toate țările Uniunii Europene, din 2010 până în 2019. În urma căutărilor am extras peste 3000 de înregistrări.

Pusă pe hartă, situația arată în felul următor:

Cele mai mari procente se regăsesc în învăţământul secundar superior (liceal, profesional și de maiștri).

Ținta Uniunii Europene pentru anul 2020 este ca media să nu depășească 10%, însă România nici măcar nu se apropie de această performanță. Procentul datelor preluate de pe Eurostat reprezintă segmentul de vârstă 18-24 ani, iar în ultimii 10 ani, țara noastră s-a menținut printre ultimele locuri:

Cazuri de abandon școlar

Alin este un tânăr de 25 de ani din Zalău, cu un trecut de care nu este neapărat mândru. Tânărul provine dintr-o familie care l-a neglijat mereu. Mama lui lucrează în străinătate. Are o soră mai mare care se îngrijea de el din când în când, dar și aceasta a trebuit să plece în alt județ la facultate. Tatăl lor are o fermă de cai ce îi ocupă chiar și în prezent majoritatea timpului. “Îți dai seama că nu mă prea duceam la școală. Aveam un laptop pe care mă jucăm toată ziua. A venit odată poliția la mine acasă și mi-au spus să merg la școală, le-am spus că nu mă duc, au plecat, am închis ușa și m-am dus să mă joc Dota”. Din cauza absențelor pe care le-a făcut în clasa a 9-a, Alin a fost exmatriculat și a trebuit să înceapă clasa a 10-a la un alt liceu. “Prima dată când am fost clasa a 10-a, m-am dus două săptămâni, apoi deloc. A două oară am fost jumătate de semestru. Am avut tentative să mă duc, da’ treceau repede”.

O profesoară din Sibiu, care s-a specializat în mai multe domenii (desen tehnic, materii prime textile etc.) în decursul a peste 30 de ani, la Colegiul Tehnic „A.T. Laurian” Agnita, din Sibiu, ne-a povestit câteva dintre cazurile pe care le-a avut.

Bandi, așa cum îi spun prietenii, a renunțat la școală când era în clasa a 6-a. Provine dintr-o familie dezorganizată, mama lui locuia cu alt bărbat care avea probleme cu băutura și era violent. De multe ori își lua bătaie de la ”tatăl său vitreg”. „Nu l-a interesat școala niciodată, dar era dibaci când lucra cu mâinile”, așa că Nea Radu, un vecin tâmplar, l-a luat ca ucenic. De mic a muncit mult ca să-și câștige un ban, iar cu timpul a ajuns să lucreze de unul singur. Nea Radu a avut probleme de sănătate așa că Bandi i-a luat locul și a ajuns să facă el uși, lambriuri, și multe altele.  Mergea pe la oricine să execute orice lucrare, a fost și cioban o vreme. Nu am reușit să luăm legătura direct cu Bandi, în schimb un prieten de-al său ne-a spus că „este un băiat liniștit care își vede de treaba lui… până și la noi a fost de ne-a făcut gardul”.

Un alt exemplu este Darius, care, la fel ca Bandi, a abandonat școala tot în clasa a 6-a. „A fost un copil problemă de mic”. Darius lipsea foarte mult de la școală, iar atunci când era prezent, făcea doar probleme. Ceilalți copii nu îl agreau, era un ciudat pentru ei și râdeau de el. „De când era adolescent se bătea cu toți, ba mai mult, a fost prins că a furat de mai multe ori”.

Teo provine dintr-o familie monoparentală, nu-și cunoaște tatăl. Ea împreună cu mama ei nu au un venit stabil și locuiesc într-un sat izolat, Veseud. Teo a terminat clasa a 9-a , dar din cauza situației materiale precare, aceasta nu a mai avut bani pentru transport până la școală. Statul nu decontează decât o sumă destul de mică, așadar nu a mai putut continua studiile.

La fel ca restul, Raul provine dintr-o familie dezorganizată. Mama i-a părăsit și a plecat în Italia, lăsându-l pe el și pe sora lui cu tatăl lor, un om violent care cheltuie aproape toți banii pe alcool. De multe ori, el și sora lui, erau bătuți și dați afară din casă, fiind obligați să doarmă afară în parc sau pe la vecini. Raul a renunțat la școală în clasa a 10-a pentru a se angaja. Munca era singura lui variantă de a face rost de bani de mâncare. La școală nu era atent la ore, obișnuia să își chinuie colegii și era mereu pus pe ceartă.

Ce au reușit să facă fără școală

Povestea lui Alin implică, pe lângă abandonul școlar, multe alte probleme destul de grave. De la absența permanentă a familiei, la lipsa de bani și consum de legale. Visul lui era să devină un jucător profesionist de Dota. Spre deosebire de mulți tineri, Alin lua foarte în serios acest joc și se învârtea printre jucători profesioniști. A reușit să participe și chiar să câștige sume modeste de bani din anumite concursuri. Din păcate banii nu îi ajungeau niciodată, așa că a fost nevoit să își amaneteze laptopul, renunțând astfel la visul lui. “Banii de mâncare îi dădeam pe alcool și țigări. Îmi trimitea maică-mea bani și îi spărgeam instant”. Cu toate acestea, în prezent, Alin este capabil să se întrețină singur. Sora lui l-a ajutat să își găsească de lucru la o firmă ce montează parapete și panouri solare. În ultimii 5 ani, Alin a lucrat la astfel de proiecte în peste 8 țări, a fost șef de echipă și este respectat și apreciat de toți colegii lui.

Despre Darius am aflat că a fost eliberat din închisoare de ceva vreme, unde a fost închis pentru tentativă de viol. Momentan stă cu părinții lui.

În schimb, Bandi a plecat la muncă în Spania pentru a lucra pe șantier. L-a ajutat foarte mult experiența pe care a dobândit-o acasă. Acum e stabilit în Spania, e căsătorit și are doi copii.

Teo este casnică și are grijă de mama ei care are probleme de sănătate.

Raul încă încearcă să își creeze un viitor prin muncă, neavând alte posibilități.

Abandonul școlar la vârste fragede

Mariana Găină predă pentru clasele 0-4 la Școala Gimnazială Nr.1, Bicaz Chei, și are o experiență de 31 de ani în învățământ, timp în care nu a avut niciun caz de abandon școlar. Acest lucru se datorează faptului că are parte de „elevi care provin din familii bine organizate”.

Învățătoarea ne-a confirmat ceea ce spun și statisticile: „Cele mai multe cazuri sunt la nivelul formelor terminale de învățământ”. De asemenea, este de părere că „în cazul în care o persoană abandonează școala, n-o să aibă o calificare profesională, iar din acest motiv celor care abandonează le va fi mai greu să se integreze în societate, vor fi viitori șomeri, fiindu-le mai greu să-și găsească un loc de muncă […] o să fie un climat nefavorabil pentru societate și pentru economie”.

În localitatea în care profesează doamna învățătoare „nu prea sunt întâlnite cazuri de abandon, decât în rândul persoanelor de etnie rromă”.

Factori care favorizează abandonul școlar

Învățătoarea Mariana Găină spune că „motivele pentru care persoanele părăsesc școala sunt sărăcia, probleme de familie, comportament ofensator al colegilor sau condiții nefavorabile în școli”.

Pentru a vedea care este legătura dintre sărăcie și abandon școlar, am preluat de pe Eurostat PIB-ul pe cap de locuitor pentru toate țările Uniunii Europene. În urma prelucrării datelor, am obținut 381 de înregistrări.

Se poate observa o oarecare legătură între abandon școlar și PIB-ul pe cap de locuitor. În general, țările mai sărace au o rată mai mare de abandon școlar. Acest lucru este evident și din cazurile pe care le-am aflat: când nu ai bani pentru chestii esențiale, cum ar fi mâncarea, nu ai cum să continui studiile.

Soluții

De la directoarea Colegiului Tehnic „A.T. Laurian” Agnita am aflat doar că există următorii pași legali: fiecare diriginte anunță conducerea școlii dacă are elevi, în clasa sa, care nu vin la școală. Situația se comunică mai departe la protecția copiilor și la poliție. Pe lângă asta, când apare un număr mai mare de absențe nemotivate sunt înștiințați părinții elevului respectiv. Directoarea preferă să rămână anonimă și nu a vrut să ne dea mai multe detalii.

Programul „Școală după Școală” este o inițiativă derulată de organizația „Salvați Copiii” care își propune să ajute și să motiveze copiii să rămână în școli. Conform ONG-ului, 92% din cei peste 27.100 de copii beneficiari au înregistrat progrese școlare, 45% au înregistrat rezultate bune și foarte bune, iar 20% au obținut premii. În județul Hunedoara organizația este sprijinită de PEPCO România. Printre beneficiile celor 125 copii implicați se numără și „servicii și consiliere în domeniul social, psihologic și juridic”, care implică și părinții.