Industria hainelor second-hand: Noul viitor al modei?

Într-o lume în care industria fast-fashion se joacă cu mintea noastră, încercând să ne inducă ideea de „mereu la modă”, aruncându-ne sub nas haine de calitate slabă, noi ar trebui să învățăm cum să cumpărăm deștept, la preț decent și haine de o calitate mult mai bună.

Începuturi: Creativitatea era cheia

Industria textilă a fost dintotdeauna într-o continuă schimbare, aducând pe piață câte ceva nou de fiecare dată, stârnind atenția și dorința multor persoane de a deține un bun textil, nu neapărat fiindcă era o necesitate, ci mai degrabă pentru a avea mai mult sau pentru a fi în pas cu moda. Există o obsesie pentru unele persoane de a deține cât mai multe haine, cât mai mulți pantofi, cât mai multe accesorii, de a fi mereu la modă, de a avea cele mai noi și mai căutate obiecte în materie de fashion. Dar ce se întâmplă atunci când acele cât mai multe, se transformă în „nu mai am nevoie, s-a demodat”? Apare fenomenul de sustenabilitate: stabilirea unui echilibru între creșterea economică, protecția mediului și găsirea de resurse alternative, conform dicționarului.

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii erau obișnuiți să recurgă la creativitate, atunci când un obiect vestimentar se strica sau se uza, tocmai pentru că aceștia nu-și permiteau să-și achiziționeze haine noi de fiecare dată când o haină nu mai era bună pentru a fi folosită. Ce înseamna această creativitate în cazul de față? Hainele uzate primeau o altă întrebuințare:

[…] fie erau transformate în diverse accesorii, prin desfacerea hainelor tricotate, de obicei, și se realizau eșarfe, cordeluțe, banderole, fulare pentru iarnă; fie erau transformate în alte obiecte vestimentare, prin combinarea a doua sau mai multe materiale care permiteau acest lucru, materiale fine, materiale din care se realizau rochii pentru doamne sau hăinuțe pentru copii mici.

Georgeta Andreica, proprietară de magazine mixte și second-hand de mai bine de 15 ani

Este cu adevărat rușinos să purtăm haine SH?

Hainele second hand se referă la haine care au fost purtate înainte de către altă persoană, însă unii oameni se feresc să achiziționeze astfel de îmbrăcăminte. În opinia unora, magazinele de haine second hand sunt magazine pentru săraci sau șomeri. Principalele motive pentru care oamenii nu cumpără haine second hand sunt prezentate într-un scurt studiu la care au participat 100 de persoane, inclusiv din România. Cauzele care-i determină pe oameni să nu cumpere astfel de haine este pentru că aceștia consideră că nu e igienic, nu le place ideea de a purta ceva ce a mai fost purtat de altcineva înainte, crezând că este un semn al sărăciei și astfel își impun mereu ideea că își permit să-și cumpere haine noi.

Pentru a veni cu o explicație mai concretă, am întrebat-o pe Claudia Chiorean, psiholog, care ne-a dat un exemplu mai clar cu privire la respingerea achiziționării hainelor SH de către unele persoane și ne-a explicat de ce unii oameni consideră că e mai puțin rușinos să te îmbraci din piață, de exemplu, știind că hainele second hand sunt mai ieftine și de o calitate superioară față de hainele din piață.

Hainele din piață sunt noi, chiar dacă de calitate slabă. Dincolo de calitatea slabă, are avantajul că e a ta și tu o porți pentru prima dată. E că o confirmare că ești capabil să te susții financiar. Ești responsabil și matur. Și alte elemente care deși par banale, contribuie la creșterea sau menținerea stimei de sine. Purtarea hainelor la mâna a doua ar putea confirma lipsurile financiare de care te lovești. La nivelul stimei de sine se înregistrează o scădere.

Claudia Chiorean, psiholog

Chiar și așa, industria hainelor second-hand continuă să se dezvolte zilnic, aceasta a crescut atât de mult, încât potrivit celui mai recent raport de resale market de pe ThredUp se confirmă faptul că industria hainelor second-hand va ajunge la un număr de vânzări în valoare de 51 de miliarde de dolari până în anul 2023. În prezent, numărul vânzărilor de haine second-hand înregistrează o cifră de 30 de miliarde de dolari. Acest raport se bazează pe date culese de la GlobalDate, unde, la rândul lor, datele de pe GlobalDate au fost luate din diverse sondaje ale consumatorilor.

Sursă foto: ThredUp

Second-Hand văzut ca un lifestyle?

Șomerii, oamenii care nu au un venit foarte mare și studenții aș spune că sunt prima categorie de persoane care achiziționează haine second-hand. Dar acum depinde de bugetul fiecăruia și de percepție. În Cluj, de exemplu, am văzut foarte mulți tineri, studenți mai degrabă, care intrau în second-uri. Mai ales când prindeau și câte o reducere de 30% în Textile House.

Georgeta Andreica, proprietară de magazine second-hand

În Cluj, rata șomajului a scăzut semnificativ din anul 2010 și până în 2018, dar totuși Clujul este un oraș în care magazinele second-hand se pot găsi aproape la fiecare colț de stradă. Second-hand pare a deveni mai degrabă ca un lifestyle.

În vizualizarea prezentată mai jos se poate observa scăderea însemnată din anii 2010 și până în 2018, în ceea ce privește rata șomajului în județul Cluj. Dacă în anul 2010, numărul persoanelor de sex feminin în șomaj era de 7.658, 8 ani mai târziu, în 2018, numărul femeilor aflate în șomaj a fost de 2.391. În 8 ani de zile, numărul femeilor în șomaj a scăzut semnificativ, cu până la 5.267.

Același lucru se poate spune și în rândul bărbaților. În anul 2010 s-a înregistrat un număr de 9.200 de bărbați în șomaj, iar în anul 2018, numărul acestora a fost de 2.329, ceea ce înseamnă că au fost mai puțini bărbați în șomaj decât femei în anul respectiv.

Datele referitoare la șomerii înregistrați la Agențiile pentru ocuparea forței de muncă, împărțite pe sexe, între anii 2010-2018, sunt preluate de pe Direcția Județeană de Statistică CLUJ.

Când vorbim despre cele mai importante magazine second-hand la nivel național, dar pe care le găsim și în Cluj-Napoca amintim următoarele: Humana Second-Hand, Textile House România, SecondTex și Tabita, aceasta din urmă a început ca un second-hand, ulterior transformându-se într-un Outlet. Magazinele second-hand în Cluj-Napoca sunt foarte numeroase, dar în același timp sunt și apreciate, mai ales de către studenți. Aceștia caută mereu să-și creeze ținute cât mai șic, care să capteze atenția cu piesele lor vestimentare unice și la un preț bun. Prețurile din second-hand reprezintă un prim avantaj, deoarece sunt potrivite pentru orice buzunar, având în vedere faptul că nu toată lumea își permite să-și achiziționeze mereu haine noi din marile magazine sau din centrele comerciale, iar acesta este un fapt real care nu se întâmplă doar în România, ci la nivel mondial, după cum se poate observa în următoarele două vizualizări.

Din reprezentări reiese faptul că în anii respectivi nu există o diferență semnificativă, procentajele fiind apropiate în 2014 și 2015. De asemenea, se poate observa cum în țările din regiunile de est și de vest sunt mai multe femei decât bărbați care nu își permit să achiziționeze haine noi, în timp ce în țările nordice și sudice, sunt mai mulți bărbați care nu-și permit să cumpere haine noi.

Țara cu cele mai multe persoane, atât femei, cât și bărbați care nu au venituri încât să-și înlocuiască hainele uzate e Bulgaria (media fiind de 71%), în timp ce țara cu procentul cel mai mic, în ambii ani este Finlanda (media fiind de 5%).

Setul de date pentru vizualizările de mai sus, referitor la procentul persoanelor care nu își pot permite să-și înlocuiască hainele uzate cu unele noi, în perioada 2014-2015 sunt preluate de pe Portalul de Date Deschise UE.

Dacă ne raportăm la nivel național, în 2019 salariile nete s-au mărit cu 404 RON de la începutul anului și până la sfârșit, conform datelor statistice preluate de pe Institutul Național de Statistică. Astfel, în vizualizarea de mai jos, se observă faptul că în ianuarie 2019 salariul net înregistrat a fost de 2936, iar până în luna decembrie 2019 a crescut la 3340, chiar dacă pe parcursul anului sumele au crescut, dar au și scăzut. De exemplu, în luna iulie, salariul net înregistrat a fost de 3119, însă luna următoare a scăzut la 3044.

Hainele vintage reprezintă comorile ascunse din SH-uri

Magazinele second hand apar tocmai pentru a da obiectelor demodate o nouă șansă, poate cineva se va bucura de ele. Poate cineva va reuși să găsească comorile ascunse. Termenul de modă cântărește foarte mult în zilele noastre. Există persoane care doresc să fie în pas cu moda, însă moda se schimbă des, chiar de la o zi la alta, apărând mereu câte ceva nou care să fure ochii.  Astfel a apărut și industria de fast-fashion, tocmai pentru a aduce pe piață haine și accesorii care sunt la modă, actuale, la un preț bun, care sunt chic și ar putea prezenta un mare interes pentru un cumpărător, însă de o calitate slabă și care lasă de dorit.

Majoritatea campanilor de marketing promovează produse slab calitative, fast-fashion și risipirea hainelor. Conceptul de fast-fashion se referă la cumpărarea excesivă a hainelor în trend, care devin, foarte rapid, demomdate. Majoritatea acestor haine le găsim în magazinele din mall-uri și în unele outlet-uri. Sunt acele piese vestimentare excesiv promovate, a căror valoare scade o dată ce un nou trend apare.

Ruxandra Luca, proprietară magazin Vintager

Unul dintre cele mai noi magazine second-hand, dar care aduce ceva revoluționar și anume, hainele vintage, s-a deschis în Cluj-Napoca în anul 2019 și se bucură de un succes extraordinar. Luca Ruxandra, cea care stă în spatele acestei idei și care a reușit să deschidă un astfel de magazin în Cluj, aduce odată cu Vintager cele mai râvnite piese vestimentare vintage, la cele mai bune prețuri.

Vintager a luat naștere din pasiunea pentru hainele de calitate. Din dorința de a schimba mentalitatea oamenilor despre haine, am deschis primul magazin vintage din Cluj-Napoca, și singurul, la momentul acesta. E important faptul că prin cumpărarea hainelor vintage, oferim un beneficiu naturii. Fast-fashion duce la producții masive, inutile, irosire de haine, multe dintre ele sintetice și, implicit, la o poluare ireversibilă.

Ruxandra Luca, proprietară magazin Vintager
Imagine preluată de pe pagina de Facebook Vintager

Concluzie: Calitate. Caritate. Protecția mediului.

La cealaltă extremă, industria hainelor fast-fashion afectează mediul înconjurător și nu numai. De exemplu, pentru un tricou se folosesc 2.495 litri de apă, iar pentru o pereche de jeanși aproximativ 10.000 litri de apă, conform unui articol de pe Diez. Industria fast-fashion reprezintă o cauză pentru care apare și sclavia modernă, deoarece este necesară o forță de muncă mare pentru ca această industrie să funcționeze.

Însă când vorbim despre second hand, vorbim despre calitate, caritate, dar mai ales, protecția mediului. Industria modei este printre primii trei cei mai mari poluatori în Europa, iar la nivel mondial este în top 5, conform unui articol de pe Observator. Astfel, prin reciclare și prin achiziționarea de haine, accesorii și încălțăminte second-hand, reușim să avem grijă de planeta noastră, cât și de resursele ei, dar și de oamenii exploatați pentru munca zilnică de a face haine pentru marea industrie fast-fashion.

Prefer hainele sh în favoarea celor mass market, deoarece sunt unice. Atunci când găsesc un tricou mai special sau vintage mă bucur mult mai mult decât atunci când îmi cumpăr un tricou de la mall pe care l-am mai văzut deja la 10 persoane. Unicitatea și calitatea produselor nu se compară cu cele mass market.

Ioana Timiș, 21 de ani, studentă în Cluj-Napoca

Cumpără deștept! Să le oferim hainelor second-hand încă o șansă!


Articol realizat de Baumli Alexandra, Codreanu Miruna-Luana, Griguța Karina-Ana