Clujul sau cum să discriminezi, prin prețul chiriilor, un sfert dintre români

Până în luna martie a acestui an, chiriile erau în continuă creștere și nu păreau să se oprească. Andrada Dora Pușcaș lucrează ca agent imobiliar pentru firma clujeană Impakt Imobiliare Elite, de la care am aflat cum funcționa piața imobiliară, în Cluj, înainte de pandemie.

Cluj- Raiul IT-iștilor

Da, cele mai scumpe chirii din țară erau chiar în Cluj, unde prețul mediu al unei garsoniere era de 260 €, însă apartamentele care se aflau în blocuri noi și poziționate în puncte-cheie (cum ar fi: Centru, Iulius Mall, VIVO! sau cele în aproprierea unei facultăți frecventate de studenții străini) ajungeau și la 400 €.

Andrada Dora Pușcaș

 Acest lucru nu trebuie să ne mire, când orașul a fost și denumit Raiul IT-iștilor  de către Observator, facultățile bune și ieftine, atrag din ce în ce mai mulți studenți străini. Așadar, chiriile în Cluj au ajuns una dintre cele mai profitabile surse de venit, pentru cei ce dețineau o a doua proprietate în oraș.

Studenții, principalii chiriași ai Clujului

 Cerințele cel mai des întâlnite au fost ca proprietatea pe care doresc să o închirieze să aibă două camere, cu o compartimentare decomandată și să fie mobilată fiind, de cele mai multe ori, vorba de studenți. Ei erau principalii chiriași, pe lângă cei care lucrau în domeniul IT.

Andrada Dora Pușcaș

Așadar, având în vedere că foarte puțini studenți prind loc la cămine, sunt nevoiți să apeleze la a închiria garsoniere sau apartamente. Am inclus, în tabelul de mai jos, toate cheltuielile necesare unui student, pentru a supraviețui unei luni. Am exclus cafelele de dimineață, orice ieșire în oraș (în cazul în care persoana nu consumă mai puțină mâncare de 15/20 de lei pe zi și poate economisi), shopping-ul prin mall sau online, orice distracție ce costă, pentru a arăta cât cheltuie un student care vine în Cluj, strict pentru a învăța la facultatea dorită; nu i-am luat în considerare pe cei care au intrat pe locurile de taxă.

ChirieUtilitățiMâncareTotal
1 pers/ ~ 260 € (1 €= 4,83 lei)150-200 lei500-600 lei1 905-2 055 lei/lună
2 pers/ ~ 130 € (1 €= 4,83 lei)150-200 lei500-600 lei1 277-1 427 lei/lună

În cazul în care studentul nu lucrează, din cauză faptului că îi este greu să facă față și facultății, această cheltuială cade pe părinți.

În țara unde 1 din 4 români trăiesc din salariul minim pe economie, ba mai mult, în 2016, Eurostat a alcătuit un studiu, din care reiese faptul că în România 38,8% dintre oameni sunt pe punctul de sărăcie, Bulgaria fiind singura țară ce ne întrecea la acest capitol; cu toate acestea, chiriile în Bulgaria sunt mai ieftine cu 6,46%, potrivit Numbeo.

Pata Rât și piața imobiliară

Dacă ești din Cluj, cu siguranță ai auzit de groapa de gunoi, Pata Rât, și oamenii care au ajuns să locuiască acolo, din cauza evacuărilor forțate, de-a lungul anilor. Însă, ceea ce nu știm, este faptul că acest loc are legătură cu tot ce se întâmplă pe piața imobiliară. Asta încearcă Căși Sociale ACUM!  să aducă în prim-plan; istoria evecuărilor.

Am vorbit cu inițiatorul acestui proiect, George Zamfir, pentru a ne spune cum au ajuns anumite categorii sociale de oameni să trăiască acolo:

Ultima mare evacuare, dar și cea mai mare din țară a fost de pe strada Coastei, din zona Centrală a Clujului, din spatele Bibliotecii Județene. 76 de familii au fost evacuate, pe 17 decembrie 2010, în jur de 350 de persoane.

Persoanele de acolo nu au avut altceva de ales. Au fost duse acolo în tractoare cu remorci, cu lucrurile lor, având la dispoziție câteva ore să evacueze. Multe persoane spun că s-au simțit ca la Auschwitz, fiind transportate în așa fel și lăsate lângă gunoi.

George Zamfir

În 2015 s-au deschis rampe temporare, la o distanță de câteva sute de metri de acel loc. În timp, s-au dovedit că nu erau temporare. Cât poți să lași gunoiul acolo? O oră? O zi? O lună? Acolo e un munte de gunoi. Rampele de gunoi sunt ilegale. Ele nu au voie să existe la mai puțin de o mie de metri de spațiile de locuit. Dacă erau temporare, nu aveau voie la mai puțin de 300 de metri.

George Zamfir
Pata Rât- un instrument pedagogic

Din partea autorităților locale, acest loc este un instrument pedagogic. Îți permiți să stai în Cluj sau nu? Ai grijă, uite unde poți să ajungi. Asta spun ei: cine nu își permite să stea în Cluj, să plece. Acesta este mesajul și către noi, care suntem studenți.

George Zamfir

Primăria vrea să scoată cât mai mult profit –totul e pe față. Inclusiv din dezvoltarea imobiliară. Se atrag investitori din toate părțile și în toate formele. Rata profitabilității e mai mult decât obscenă, e grotească.

George Zamfir

Andreea este studentă în anul 3, la Facultatea de Bussines, linia engleză, din Cluj-Napoca. Primul lucru, ca orice proaspăt student, a fost să își caute chirie în orașul care era cunoscut pentru prețurile sale imense.

În primul an m-am mutat cu o fostă colega de liceu, la casă… Sună bine, să stai la casă, să ai mai mult spațiu pentru tine, dar nu a fost deloc așa cum mă așteptam. Locuiam la etajul unei case, la parter fiind proprietarii -doi bătrânei drăguți, dar căutau mereu scuze să vină la etaj, să se uite dacă e curat –aveau o problemă cu vasele, pe care nu aveam timp să le spăl dimineața, când mă grăbeam la facultate. Am ajuns să dăm 2 000 de lei, într-o lună, la gaz, în condițiile în care nici nu stăteam acolo.

Andreea

În al doilea an, Andreea a decis să se mute, începând căutările chiar din luna Iulie, pentru a nu repeta greșeala din primul an –în care prinzi chirie unde apuci, cu prețuri ridicate. S-a mutat în Mărăști, chiar lângă Expo Transilvania, într-un apartament decomandat cu două camere al cărui preț era de 420 €/lună. Greșeala ei: a mers pe încredere.

Set de date